Câteva date despre Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene

  • În anul 1911 au funcţionat în Bucureşti două Şcoli de piloţi, unde au fost brevetaţi primii piloţi militari: slt. Stefan Protopopescu, slt. Gh. Negrescu, slt. Mircea Zorileanu şi slt. Nicolae Capşa. Metodele de invaţare erau dintre cele mai moderne, avand in vedere ca primii piloţi români au invaţat să zboare pe avioanele de şcoala construite în atelierele de la Chitila. Avioanele erau de tip monoloc, elevii piloţi trebuind să zboare singuri, fără să fie îndrumaţi în aer de către instructori.
  • La 1 aprilie 1912 a luat fiinţa prima Şcoală militară de pilotaj sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost infiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de către Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregatească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai in perioada 1912-1918.
  • În timpul primului război mondial, Şcoala militară de aviaţie a fost evacuată pentru scurt timp la Tecuci, apoi la Bîrlad, Botoşani şi Odessa.
  • În perioada interbelică la Cotroceni a funcţionat Şcoala pregatitoare de ofiţeri naviganţi, la Tecuci a luat fiinţă Şcoala militara de pilotaj şi antrenament, iar in Buzău Şcoala de perfecţionare pentru piloţi de război, având sarcina continuarii pregatirii în zbor a absolvenţilor şcolilor de la Cotroceni şi Tecuci. Durata şcolii a fost de 2 ani, iar din anul şcolar 1930-1931 s-a mărit la 3 ani, in scopul asigurarii unei pregatiri superioare, la nivelul tehnicii de aviaţie care se moderniza şi a exigenţelor întrebuinţării în luptă a acesteia. Zborul de instrucţie începea, într-o primă fază, pe avionul Morane-109 şi continua pe avioane de vânatoare de tipul Focket D-111, Spad-61 sau pe avioane de recunoaştere de tipul Potez-15(25). La Constanţa a funcţionat Şcoala de tir şi bombardament.
  • In 1940 şcolile militare de aviaţie de la Tecuci şi Buzău au fost mutate pe aerodromul Ziliştea-Boboc, terenul de zbor aflându-se pe pămanturile lui Alexandru Marghiloman, cedate în folosul aeronauticii şi aviatorilor decoraţi cu ordinul „Virtutea Aeronautică”.
  • Intrarea României în războiul de reîntregire naţională la 22 iunie 1941, aduce aviatorilor de pe aerodromul Ziliştea onoarea de a intra primii in luptă într-o misiune de bombardament asupra nordului şi sudului Chişnăului.

Detalii Şcoala de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene